Simulator de primar roman.

Articol publicat de Ion la data de 05 martie 2024.

(Acest articol se regăsește în format video pe vechiul meu canal. Dacă doriți să îl vizionați apăsați aici.)

Ave, Națiune! Cei care se duc la joacă te salută! În 1989 Maxis a făcut istorie cu jocul său hit: Sim City, un joc în care scopul tău este acela de a construi orașe. Astfel a luat naștere un nou gen de joc și anume city builder. Evident, fiind un joc de succes, nu au întârziat să apară și clonele. Așa intră în scenă o companie engelzească numită Impressions Games, ce în 1992 avea să lanseze primul titlu al unei lungi serii de city buildere: Caesar. După cum spune și numele, evenimentele jocului nu mai au loc în perioada modernă ca în Sim City, ci în Roma antică, cu patricienii, plebea, sclavii și nelipsiții lei cu tot. Nu am jucat niciodată primul titlu din serie așa că mai multe nu pot să zic despre el. În 1995 apare al doilea: intitulat în mod original Caesar II. Pe acesta l-am jucat destul de mult, dar nu despre el este vorba în acest episod așa că vom sări direct la titlul care avea să cimenteze definitiv stilul de simulări orășenești ce a consacrat compania Impressions: Caesar III!

O scenă tipică de Caesar III.

Meniul nu este în mod deosebit darnic cu ce ne poate oferi: putem începe fie să campanie sau un scenariu, putem încărca un joc sau putem părăsi imperiul. Nu știu dacă am menționat vreodată treaba asta dar jocurile care nu mă lasă să umblu la setări direct din meniu mă freacă la ridiche. Dar să lăsăm asta și hai să intrăm în joc. Primul lucru care ne întâmpină când pășim pentru prima oară pe meleagurile lui Caesar 3 este muzica. Melodia de început este absolut sublimă și este poate piesa mea favorită din orice joc făcut vreodată. Dar ăsta este un joc despre construit orașe, nu un album muzical așa că trecem direct la subiect.

Un oraș roditor.

Începi cu o anumită sumă de bani, pe care va trebui să o drămuiești cu atenție până îți pui orașul pe picioare. Tipurile de clădiri pe care le poți construi sunt diverse și acoperă toată gama de la case, la prefecturi, temple, ferme și bineînțeles faimoasele arene romane. Dar de departe cea mai importantă construcție este umilul drum. Practic tot jocul se învârte în jurul creării unei rețele eficiente de drumuri. Vedeți voi, nu puteți construi orașul așa cum vă taie pe voi capul. Adică puteți, dar nu va fi eficient și nu va putea evolua prea mult.

Începuturi umile.

Acest fapt se datorează mergătorilor, sau walkers cum sunt numiți în joc. Fiecare tip de clădire produce un anumit tip de cetățean ce va oferi un serviciu unei alte clădiri în momentul când trece pe lângă ea. De exemplu, prefecturile vor produce prefecți ce vor colinda cartierele tale și vor asigura protecție împotriva focului fiecărei clădiri pe lângă care el trece. Șchepsisu' e că nu îi poți controla direct. Fiecare mergător o ia pe unde îl taie capul, și cu cât orașul tău are mai multe intersecții cu atât sunt șansele mai mici ca el să meargă pe unde vrei tu. Jucătorului nu îi este explicat asta nicăieri în tutorial, dar practic ce trebuie să faci este să planifici dinainte ce formă vrei să aibă cartierele tale pentru a optimiza cât mai bine distribuția de bunuri și servicii.

Planificare urbană.

A doua cea mai importantă construcție este casa. De fapt, nu poți clădi direct case. Poți doar planta pancarte care să arate că terenul acesta este viran și imigranții se pot așeza pe el. Mai întâi vor fi doar simple corturi, dar mai târziu ele vor evolua în case, blocuri sau chiar în adevărate vile. Dar pentru ca asta să se întâmple ocupanții caselor au nevoie de câteva lucruri. Și când spun spun câteva, mă refer la o GRĂMADĂ de lucruri. Au nevoie de servicii cum ar fi apă, sănătate, educație, religie și divertisment obținute bineînțeles din clădiri cum ar fi fântâni, spitale, școli, biblioteci, temple și teatre și arene romane și multe, multe altele. Și dacă tot am menționat religia, sunt 5 zei în joc: Ceres, Marte, Mercur, Neptun și Venus. Zeii însă sunt geloși unul pe celălalt și nu vor ezita să trimită blesteme asupra orașului tău dacă se simt neglijați. Dar dacă închini câte un festival în cinstea lor din când în când vei vedea că te vor ajuta cu câte o binecuvântare.

O mică acropolă pentru zei.

Oamenii mai au nevoie evident și de bunuri. În primul rând au nevoie de mâncare, pe care o poți obține fie din pescuit fie din agricultură, doar că nu poți planta fermele pe unde vrei, ci numai în locurile cu iarbă mănoasă. În al doilea rând ai nevoie de bunuri cum ar fi oale, mobilă sau ulei. Acestea sunt produse în diferite ateliere, care au în schimb nevoie de materie primă. De exemplu cele de mobilă au evident nevoie de lemn ce trebuie mai întâi tăiat de pădurari și apoi transportat spre fabrică, deci trebuie să asiguri și un lanț de distribuție eficient.

Abia aștept să vină Crăciunul.

De multe ori se întâmplă să nu ai acces la toate resursele pe hartă, ceea ce te va obliga să faci comerț cu orașele învecinate. Comerțul este de fapt principala sursă de venit. Poți colecta și taxe de la populație, dar în general sumele strânse prin acest mod pălesc în comparație cu cele provenite din negoț, cu excepția cazului în care ai reușit să faci vile. Dacă se întâmplă totuși să rămâi fără bani, Caesar însuși se poate îndura și îți mai poate acorda un împrumut. Asta dacă nu ești recidivist. Caz în care va trimite legiunile sale să te înlăture de la conducere.

La fel ca și în realitate, în Caesar III comerțul cu arme este foarte profitabil.

Și dacă tot veni vorba, Caesar 3 oferă și un sistem de luptă. Poți antrena 3 tipuri de soldați: javeliniști, călăreți și evident legiuni romane, pentru acestea din urmă fiind nevoie de armament pentru a le putea antrena. Sincer, cavaleria e cam inutilă, și eu personal recomand o combinație între legiuni și javeliniști. Unitățile le controlezi grupuri, nu la nivel de individ, cam ca în jocurile Total War și deși le poți aranja în câteva formații, sistemul de luptă e foarte rudimentar per total dar măcar lucrul ăsta e de înțeles dat fiind faptul că nu acesta este punctul focal al jocului.

Băieți, în seara asta propun elefant la proțap!

Caesar 3 vine și cu un mod de campanie ce conține 20 de misiuni. Jocul te lasă să alegi tipul de scenariu care îți place cel mai mult: militar sau pașnic. Dar chiar și așa modul campanie este foarte, foarte greu, mai ales misiunile pașnice. În fiecare scenariu trebuie îndeplinite o serie de obiective: orașul tău trebuie să cuprindă un anumit număr de locuitori, și trebuie să obțină un anumit scor în 4 domenii: pace, cultură, favoare și prosperitate. Și aici vine problema: pentru a atinge nivele mari de prosperitate, orașul tău trebuie să conțină cât mai multe case de calitate superioară, de preferat vile, și cât mai puține corturi. Iar casele nu pot evolua la nivele superioare decât dacă zona este suficient de dezirabilă. Adică în nici un caz nu vei putea dezvolata vile lângă minele tale de minereu.

Cartierul Primăverii.

Pe de altă parte toate clădirile au nevoie de acces direct la populație așa că în mod inevitabil va trebui să faci și niște cartiere mai mărginașe unde să îți plasezi industriile. Din când în când Caesar îți va cere câte o favoare, deobicei va vrea niște produse sau va cere niște trupe de unități pentru campaniile sale. Dacă nu ești în stare să îi satisfaci doleanțele, Caesar se va supăra și scorul tău va avea de suferit, dar îl poți îmbuna trimițându-i niște daruri. Jucătorul trebuie să jongleze cu toate aceste elemente și să ajungă la un compromis astfel încât să împace și capra și varza. Recomand să jucați mai întâi scenariile militare pentru că ele nu au nevoie de scoruri așa de ridicate, și abia pe urmă să vă avântați în cele pașnice.

În sfârșit ne simțim și noi reprezentați.

Titlurile ulterioare vor ușura un pic treaba, oferind jucătorului un control mult mai fin în ceea ce privește distribuția de bunuri și fluxul de mergători. Totuși interfața e foarte ușor de folosit, oferindu-ți toate datele de care ai nevoie printr-un singur click. Există deasemenea și așa numiții sfetnici care îți vor oferi informații detaliate legate de fiecare aspect al orașului tău. Ba uneori e suficient să dai clic dreapta pe un cetățean ca să afli care e problema număru unu din oraș. După cum se poate vedea, jocul arată încă superb. Mai mult decât atât grafica îți oferă în mod direct informații relevante: de exemplu poți vedea dacă un grânar are suficienți lucrători văzând dacă liftul se mișcă sau nu, și poți estima cam cât spațiu mai e disponibil în el.

Cel mai iubit dintre locuitorii orașului.

Haideți să vă zic un secret. Această recenzie a mea este de fapt una veche pe care am scris-o hăt acum în 2016. La cât de mult s-au schimbat lucrurile de atunci cred că aș fi putut la fel de bine să zic că am scris-o în 2016 î.Hr. În fine, ideea este că acum câțiva ani a apărut un mod pentru Caesar III institulat Julius. El este de fapt mai mult decât un mod, deoarece este o reimplementare totală a motorului jocului. Persoana a lucrat 10 ani de zile la el și sincer se vede. Julius aduce practic jocul la standardele actuale: posibilitatea de a-l juca pe numeroase sisteme de operare inclusiv Android, PS Vita, sau Nintendo Switch!, un control mai fluid, rezoluții moderne, și tot soiul de mici funcții de confort care fac Caesar III mult mai plăcut de jucat decât era el la data lansării. Dacă doriți să jucați o versiune nealterată din punct de vedere mecanic atunci eu vă recomand să o faceți cu modul Julius.

Cel mai important edificiu din oraș.

Pe de altă parte dacă doriți să vedeți de ce este în starea comunitatea din spatele lui Caesar III atunci aruncați vă rog doar o privire asupra lui Augustus. El este practic un mod pentru Julius. Adăugirile lui sunt nenumărate și nu vreau să ocup prea mult spațiu cu ele, însă câteva dintre ele amintim posibilitatea de construi roadblocks, un control mult mai fin asupra fluxului de bunuri, noi mecanici, și chiar și posibilitatea de a construi monumente! Este un mod de-a dreptul monumental dacă m-aș putea exprima așa. Eu personal recomand să jucați Caesar III cu acest mod, mai ales că este foarte scalabil și puteți să (de)activați singuri funcțiile pe care le doriți. Este cu siguranță unul din cele mai elocvente exemple a ceea ce pot face niște oameni care își dedică timpul lor liber pentru jocuri vechi.